Stiti..

De ceva vreme imi pun o intrebare.Voi gasi vreodata pe aceea cineva care sa o iubesc?Si aici ma refer la iubirea aceea pe care toata lumea o stie, dar putin o simt.Si e destul de chinuitoare intrebarea.Insa sa nu devenim sentimentali...stiti de ce am inceput sa scriu din nou?Pentru ca scriind pot fi liber.Desigur acum ai sa spui "Nu esti liber oricum?", insa am sa iti raspund cititorule ca nu, nu nu sunt, sa iti spun si de ce.In fiecare zi incerc sa fiu cat mai open-minded si sa fac tot ce imi trece prin cap fara sa ma gandesc la conescinte.Prietenii mei stiu asta cel mai bine, fiindca de multe ori suporta umiliri  (in perspectiva lor desigur) pe strada.Eu insa o vad ca o exprimare libera a fiintei mele care zburda in abundenta ei de glorie adolescentina.Si totusi iata-ma spunandu-va cum eu cred ca numai scriind pot fii liber.Cand scriu, nu stiu cum sa va explic, gandurile imi zboara, plutesc.De parca mintea mea ar fi o pajiste iar pe aceea pajiste alearga o herghelie de cai salbatici.O herghelie de mustangi pur-sange,Acum ca am reusit sa va starnesc si imaginatia un pic va readuc la prima intrebare din text.Oare se poate asa ceva?